Navighezi în versiunea veche InfoCons.
This is default text for notification bar

Translate this page RO

Select language
InfoCons

Republica Moldova

Republica Moldova

Condiţii de intrare şi regim de şedere

Cetăţenii români care doresc să călătorească în Republica Moldova nu au nevoie de viză.

Intrarea în Republica Moldova se face în baza paşaportului valabil cel puţin 3 luni de la data intrării sau a cărţii de identitate românești aflate în prezent în circulație.
 

Pentru șederi mai mari de 90 de zile, cetățenii români sunt obligați să solicite Biroului de Migrație și Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne eliberarea unui permis de ședere aferent scopului prezenței pe teritoriul Republicii Moldova.

Atenţie! În acelaşi timp, cetăţenii români care sosesc în Republica Moldova prin sectorul frontierei de stat moldo-ucrainean, necontrolat de autorităţile moldoveneşti (Transnistria), sunt obligaţi, în termen de 72 de ore din momentul trecerii frontierei de stat, să îşi înregistreze prezenţa pe teritoriul Republicii Moldova la orice subdiviziune de evidenţă şi documentare a populaţiei Î. S. „CRIS Registru”, sau la subdiviziunile Biroului de Migraţiei şi Azil. În acest sens, este necesară prezentarea documentului de călătorie care permite intrarea pe teritoriul Republicii Moldova.

Intrarea pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor români în baza pașapoartelor și cărților de identitate  conferă acestora dreptul de ședere pe o perioada de 90 de zile într-un interval de timp de 6 luni.

Atenţie! Depăşirea perioadei maxime de şedere constituie contravenţie şi este sancţionată  cu amendă, în conformitate cu prevederile Codului Contravențional al Republicii Moldova. Organele competente să aplice respectiva sancțiune sunt Biroul Migrației și Azil (autoritate competentă pentru străini) și Departamentul Poliției de Frontieră.

Obținerea permisului de ședere în Republica Moldova este posibilă în următoarele situații: căsătoria cu un cetățean moldovean, studii, angajare în muncă pentru activități religioase, umanitare și de voluntariat, pentru tratament, pentru alte cazuri și motive, în condițiile Legii 200/2010, cu modificările și completările ulterioare, privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Pentru informații suplimentare despre condițiile de intrare și regimul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova, recomandăm consultarea informațiilor oficiale puse la dispoziție de autoritățile moldovene:

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care intenţionează să rămână pentru o perioadă îndelungată pe teritoriul acestui stat să se adreseze misiunii diplomatice a României şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.
 

Doriţi să munciţi în Republica Moldova?

 1. Accesul pe piața muncii

a. Aspecte generale privind dreptul la muncă

Pentru angajarea la muncă a străinilor în Republica Moldova, angajatorul este obligat să înregistreze oferta locurilor de muncă vacante la agenţia teritorială şi să publice în presă un anunţ privind aceste locuri vacante. Cetățenii străini sunt supuși la impozite, taxe și alte plăți de baze generale ca și cetățenii Republicii Moldova, dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte nu stabilesc altfel.

Pentru a invita străini în Republica Moldova în scop de angajare în muncă pentru un termen de şedere ce depăşeşte 90 de zile, angajatorul este obligat să obţină avizul favorabil al autorității centrale cu competențe în acest domeniu.

b. Cadrul instituțional

Pentru obţinerea avizului favorabil, angajatorul sau reprezentantul împuternicit al acestuia depune la autoritatea centrală cu competențe în acest domeniu un demers, în care se argumentează necesitatea invitării specialistului străin, calificarea acestuia şi locul de muncă, datele personale ale specialistului străin (numele, prenumele, ziua, luna şi anul naşterii, cetăţenia), datele paşaportului (seria, numărul, valabilitatea), vechimea în muncă.

La demers se anexează următoarele acte:

a) înregistrarea ofertei locurilor de muncă vacante şi copia anunţului publicitar;

b) copiile documentelor de constituire a întreprinderii/organizaţiei /instituţiei (certificatul de înregistrare, extrasul din Registrul de Stat al unităţilor de drept);

c) proiectul contractului individual de muncă.

Cetățenii străini invitaţi la muncă de Guvern sau de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, specialiştii sosiţi în baza acordurilor în domeniu la care Republica Moldova este parte, precum şi străinii sosiţi la muncă în cadrul proiectelor investiţionale ce prezintă interes pentru economia naţională sunt exoneraţi de necesitatea obţinerii avizului autorității centrale cu competențe în acest domeniu

Cetățenii străini sosiţi la muncă în cadrul proiectelor investiţionale ce prezintă interes pentru economia naţională sunt exoneraţi de necesitatea obţinerii avizului autorității centrale cu competențe în acest domeniu ,cu condiţia prezentării documentului de confirmare a Ministerului Economiei.

c. Obținerea autorizației de muncă

Pentru  acordarea dreptului de ședere provizorie, străinul trebuie să adreseze autorității competente pentru străini, ce cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului pentru care i s-a acordat dreptul de aflare, o cerere în acest sens.

Dreptul de şedere provizorie se acordă lucrătorului imigrant în baza demersului  angajatorului și a deciziei organului abilitat în domeniul reglementării migrației forței de muncă, însoțită de de următoarele acte, prevăzute la art. 32 din Legea nr. LP 200/2010::

  • Cererea de acordare a dreptului de ședere provizorie;
  • Pașaport național în original;
  • Dovada spațiului de locuit, în copie;
  • Dovada mijloacelor de întreținere, în copie,
  • Cazierul judiciar tradus și legalizat/apostilat de autoritățile statului a cărui cetățenie străinul o deține, în original și în copie;
  • Actele de stare civilă, în original și în copie;

În cazul în care străinul are o ședere legală de cel puțin 2 ani într-o altă țară decât țara a cărei cetățenie o deține acesta urmează să prezinte cazierul judiciar eliberat de autorităţile statului de reşedinţă, tradus și legalizat/apostilat, precum şi documentul ce confirmă dreptul de şedere

În termen de până la 30 de zile calendaristice din data depunerii cererii, autoritatea competentă pentru străini va emite o decizie privind acordarea sau refuzul acordării dreptului de şedere provizorie. Decizia va fi consemnată în Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei şi azilului. În cazul în care termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova expiră până la emiterea deciziei, autoritatea pentru străini va elibera străinului un certificat ce confirmă statutul lui (certificat de confirmare).

Lucrătorului imigrant i se prelungeşte dreptul de şedere provizorie în baza demersului angajatorului şi a deciziei organului abilitat în domeniul reglementării migraţiei forţei de muncă dacă scopul şederii corespunde condiţiilor pentru care a fost acordat acest drept.

Pentru  a  obține dreptul la muncă și dreptul de ședere provizorie în scop de muncă pentru  lucrătorul imigrant, angajatorul sau reprezentantul împuternicit  al acestuia, depune la Ghișeul Unic de documentare a străinilor în cadrul autorității competente pentru străini următoarele acte:

  • demersul întreprinderii/organizației/instituției privind acordarea dreptului la muncă adresat autorității centrale cu competențe în acest domeniu și un demers privind acordarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă adresat autorității competente pentru pentru străini ;
  • cererea-chestionar a lucrătorului imigrant;
  • copia avizului favorabil eliberat de autoritatea centrală cu competențe în acest domeniu;
  • extrasul din Registrul de Stat al unităților de drept și autorizația de activitate/licența (după caz);
  • copia raportului financiar pentru ultima perioadă de gestiune, dacă aceasta depășeste 3 luni ;
  • contractul individual de muncă încheiat pe un termen ce nu depășește termenul de valabilitate al dreptului la muncă, cu indicarea salariului lunar al  străinului, stabilit în mărime nu mai mică decît salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul gestionar ;
  • copia  actului de identitate național al cetățeanului străin, cu mențiunile corespunzătoare privind trecerea frontierei de stat, în conformitate cu legislația în vigoare ;
  • copia actului de studii sau unui alt document ce confirmă calificarea specialistului invitat la muncă, tradusă în limba de stat și legalizată sau apostilată în condițiile legislației în vigoare, iar în cazul când străinii se angajează în domeniul educației/ sănătății – și avizul organelor competente ale  Republicii Moldova;
  • 2 fotografii recente (30×40 mm) color, pe fundal  deschis și uniform.

În vederea prelungirii dreptului la muncă  și  a dreptului de ședere provizorie în scop de muncă, angajatorul sau reprezentantul acestuia depune, cu cel putin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului de valabilitate a permisului de ședere provizorie în scop de muncă următoarele acte:

  • demersul întreprinderii/organizației/instituției privind prelungirea  dreptului la muncă  adresat autorității centrale cu competențe în acest domeniu și un demers privind prelungirea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă adresat autorității competente pentru pentru străini ;
  • copia permisului de ședere provizorie în scop de muncă;
  • cererea-chestionar a lucrătorului imigrant  privind prelungirea  dreptului la muncă ; 
  • extrasul din Registrul de Stat al unităților de drept și autorizația de activitate/licența (după caz);
  • copia raportului financiar pentru ultima perioadă de gestiune, dacă aceasta depășeste 3 luni ;
  • contractul individual de muncă încheiat pe un termen ce nu depășește termenul de valabilitate al dreptului la muncă, cu indicarea salariului lunar al  străinului, stabilit în mărime nu mai mică decât salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul gestionar ;
  • copia  actului de identitate național al cetățeanului străin, cu mențiunile corespunzătoare;
  • copia actului de studii sau unui alt document ce confirmă calificarea specialistului invitat la muncă, tradusă în limba de stat și legalizată sau apostilată în condițiile legislației în vigoare, iar în cazul cînd străinii se angajează în domeniul educației/ sănătății – și avizul organelor competente ale  Republicii Moldova;
  • 2 fotografii recente (30×40 mm) color, pe fundal  deschis și uniform.

În cazul nerespectării termenului de depunere a actelor pentru  prelungirea  dreptului la muncă stipulat la alin.(11), art.7 al Legii nr.180-XVI din 10.07.2008 cu privire la migrația de muncă angajatorul sau reprezentantul acestuia depune actele pentru acordarea dreptului la muncă străinului în condiții generale.

d. Viza de angajare

Pentru acordarea dreptului la muncă și a  dreptului de ședere provizorie în scop de muncă lucrătorilor detașați, conducătorul întreprinderii/organizației/instituției din Republica Moldova sau reprezentantul acestuia, împuternicit în conformitate cu legislația în vigoare depune următoarele acte:

a) demersul întreprinderii/organizației/instituției privind acordarea dreptului la muncă lucrătorului detașat adresat Agenției Naționale și un demers privind acordarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă adresat autorității competente pentru pentru străini ;

b) copia avizului favorabil de detașare eliberat de Agenția Națională ;

c) cererea-chestionar a lucrătorului detașat;

d) copia contractului de executare a lucrărilor și/sau prestare a serviciilor ;

e) copia actului de detașare a lucrătorului de către un angajator persoană juridică străină la un angajator persoană juridică din Republica Moldova, tradusă în limba de stat li legalizată în modul stabilit ;

f) copia  actului de identitate național al cetățeanului străin, cu mențiunile corespunzătoare privind trecerea frontierei de stat, în conformitate cu legislația în vigoare ;

g) 2 fotografii recente (30×40 mm) color, pe fundal  deschis și uniform.
 

2. Recunoașterea calificărilor profesionale

Republica Moldova recunoaște calificările profesionale ale statului român.
 

3. Soluționarea litigiilor de muncă

a. Cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată:

  • în termen de 3 luni de la data când salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său;
  • în termen de 3 ani de la data apariției dreptului respectiv al salariatului, în situația în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură, ce i se cuvin salariatului.

Cererile depuse cu omiterea, din motive întemeiate, a termenelor prevăzute mai sus pot fi repuse în termen de instanța de judecată. Instanța de judecată va convoca părțile litigiului în timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. Instanța de judecată va examina cererea de soluționare a litigiului individual de muncă în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia și va emite o hotărâre cu drept de atac conform Codului de procedură civilă.

Instanța de judecată va remite hotărârea sa părților în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii. Angajatorul este obligat să execute imediat, conform Codului de procedură civilă, hotărârea (decizia) instanței de judecată despre restabilirea drepturilor salariatului ce decurg din raporturile de muncă și din alte raporturi legate nemijlocit de acestea.

b. În cazul celor colective. Prin procedură de conciliere se înțelege examinarea conflictului colectiv de muncă, în scopul soluționării lui, în cadrul unei comisii de conciliere.

În toate cazurile în care într-o unitate există premisele declanșării unui conflict colectiv de muncă, reprezentanții salariaților au dreptul să înainteze angajatorului revendicările lor privind stabilirea unor noi condiții de muncă sau modificarea celor existente, purtarea negocierilor colective, încheierea, modificarea și executarea contractului colectiv de muncă.

Revendicările salariaților sunt înaintate angajatorului (reprezentanților acestuia) în formă scrisă. Acestea trebuie să fie motivate și să conțină referiri concrete la normele încălcate ale legislației în vigoare. Angajatorul este obligat să primească revendicările înaintate și să le înregistreze în modul stabilit.

Copiile revendicărilor pot fi remise, după caz, organelor ierarhic superioare ale unității, patronatelor, sindicatelor de ramură, autorităților publice centrale și locale. Angajatorul este obligat să răspundă în scris reprezentanților salariaților în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării revendicărilor.

Procedura de conciliere se desfășoară între părțile conflictului, în cadrul unei comisii de conciliere.
Comisia de conciliere se constituie dintr-un număr egal de reprezentanți ai părților conflictului, la inițiativa uneia din ele. Comisia de conciliere se constituie ad hoc, ori de câte ori apare un conflict colectiv de muncă.

În situația în care părțile conflictului nu au ajuns la o înțelegere sau nu sunt de acord cu decizia comisiei de conciliere, fiecare din ele este în drept să depună, în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei sau primirii informației respective, o cerere de soluționare a conflictului în instanța de judecată. Instanța de judecată va convoca părțile conflictului în timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. Instanța de judecată va examina cererea de soluționare a conflictului colectiv de muncă în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia și va emite o hotărâre cu drept de atac conform Codului de procedură civilă. Instanța de judecată va remite hotărârea sa părților în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.

Cererile privind soluționarea conflictelor colective de muncă referitoare la constatarea nulității contractului colectiv de muncă, a convenției colective sau a unor clauze ale acestora pot fi depuse de părți la instanțele de judecată începând cu data semnării contractului colectiv de muncă sau a convenției colective.

Cererile privind soluționarea conflictelor colective de muncă referitoare la constatarea legalității grevei pot fi depuse de părți la instanțele de judecată începând cu data declarării grevei.

Desfacerea contractelor de muncă

Condițiile privind desfacerea contractelor de muncă se regăsesc în legea 154/28.03.2003. Printre prevederi se regăsesc:

  • desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru următoarele motive:
  • rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă;
  • lichidarea unității sau încetarea activității angajatorului persoană fizică;
  • reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate;
  • constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcției deținute sau muncii prestate din cauza stării de sănătate, în conformitate cu certificatul medical;
  • constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcției deținute sau muncii prestate ca urmare a calificării insuficiente, confirmate prin hotărâre a comisiei de atestare;
  • schimbarea proprietarului unității (în privința conducătorului unității, a adjuncților săi, a contabilului-șef);
  • încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligațiilor de muncă, dacă anterior au fost aplicate sancțiuni disciplinare;
  • absența fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă;
  • prezentarea la lucru în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică;
  • săvârșirea la locul de muncă a unei sustrageri (inclusiv în proporții mici) din patrimoniul unității, stabilite prin hotărâre a instanței de judecată sau a organului de competența căruia ține aplicarea sancțiunilor administrative;
  • comiterea de către salariatul care mânuiește nemijlocit valori bănești sau materiale a unor acțiuni culpabile dacă aceste acțiuni pot servi temei pentru pierderea încrederii angajatorului față de salariatul respectiv;
  • semnarea de către conducătorul unității (filialei, subdiviziunii), de către adjuncții săi sau de către contabilul-șef a unui act juridic nefondat care a cauzat prejudicii materiale unității;
  • prezentarea de către salariat angajatorului, la încheierea contractului individual de muncă, a unor documente false, fapt confirmat în modul stabilit;
  • încheierea, vizând salariații ce prestează munca prin cumul, a unui contract individual de muncă cu o altă persoană care va exercita profesia, specialitatea sau funcția respectivă ca profesie, specialitate sau funcție de bază.

Cine suportă cheltuielile de repatriere ale angajaților

Cheltuielile privind repatrierea fac subiectul negocierii contractului colectiv de muncă.
 

4. Sistemul național de sănătate

Informații detaliate sunt regăsibile pe protalul http://www.cnas.md/index.php?l=ro
 

5. Alte informații utile

Autorități locale cu competențe în domeniul muncii și securității sociale: ministerul muncii, protecției sociale și familiei, ministerul sănătății și agenția națională pentru ocuparea forței de muncă

Alte linkuri utile:

 

Ameninţări teroriste

Riscul ameninţărilor teroriste în Republica Moldova este scăzut, însă cetăţenii români trebuie să aibă în vedere riscurile globale pe care fenomenul terorist le poate produce oriunde în lume.

Vă recomandăm să urmăriţi în permanenţă anunţurile şi recomandările făcute de autorităţile locale şi să accesaţi periodic pagina web a Ministerului român al Afacerilor Externe (www.mae.ro).

 

Siguranţă si criminalitate

Nu sunt recomandate călătoriile în sau prin Transnistria („Republica Moldovenească Nistreană”).

În condiţiile în care această regiune nu se află sub controlul de facto al autorităţilor moldoveneşti, Ambasada României de la Chişinău şi oficiile consulare româneşti nu pot asigura asistenţa şi protecţia consulară a cetăţenilor români aflaţi în dificultate.

Cetăţenii străini pot fi victime ale infracţiunilor de furt, tâlhărie, înşelăciune.

Recomandări generale:

  • evitaţi frecventarea zonelor periferice ale oraşelor pe timpul nopţii;
  • păstraţi documentele şi valorile personale, biletele de călătorie şi banii sau cărţile de credit în locuri sigure şi să nu le expuneţi în mod vizibil asupra dumneavoastră sau în maşini;
  • evitaţi parcarea, pe timpul nopţii, a autoturismelor în alte locuri decât în parcările special amenajate şi păzite;
  • evitaţi locuri aglomerate;
  • evitaţi achiziţionarea bunurilor de valoare de la persoane fizice necunoscute;
  • maşinile trebuie încuiate şi asigurate cu sisteme de alarmă;
  • schimbul valutar este indicat să fie efectuat numai la bănci sau la case de schimb valutar autorizate;
  • pentru ieşirile în oraşe, în special în zonele aglomerate, vă recomandăm ca documentele personale să fie lăsate la hotel şi să păstraţi la dumneavoastră o copie a actelor de identitate (paşaport, permis de şedere);
  • este indicat să fie solicitat bonul sau factura de plată în cazul cumpărăturilor efectuate;
  • în cazul în care călătoriţi cu autobuze sau trenuri vă recomandăm să aveţi bagajele în atenţie pe întreaga durată a călătoriei.

 

În cazul unor incidente care afectează siguranţa persoanei sau a bunurilor, vă recomandăm să contactaţi cea mai apropiată unitate de  poliție, precum şi Ambasada României la Chişinău sau, după caz, oficiile consulare acreditate: Consulatul General al României la Bălţi şi Consulatul General al României la Cahul.

Autorităţile locale pot fi apelate la următoarele numere de urgenţă:

  • 902 – Poliţia
  • 903 – Salvarea

 

Dacă sunteţi victima unei infracţiuni:

  • Trebuie să vă adresaţi exclusiv organelor de poliţie;
  • În aceste cazuri, conform legislaţiei locale, se deschide un dosar penal, în cadrul cercetărilor ulterioare urmând a fi identificat autorul;
  • Procedurile presupun, pe lângă declaraţia scrisă a victimei în faţa reprezentantului poliţiei, citări ulterioare pentru completarea declaraţiei sau clarificarea unor detalii survenite pe timpul cercetărilor efectuate.



Sistemul medical

Recomandăm tuturor cetăţenilor români care călătoresc în Republica Moldova să încheie poliţe de asigurare medicală de călătorie, care să acopere cheltuielile medicale pentru intervenţiile de urgenţă, tratament şi evacuare.

Asigurările medicale de călătorie sunt acceptate de unităţile medicale, fiind necesară însă confirmarea prealabilă a plăţii de către firma de asigurare română.
 


Circulaţia auto:

Legislaţia rutieră din Republica Moldova este similară, în privinţa regulilor de circulaţie, cu aceea din România.

Începând cu 1 martie 2015, proprietarii autoturismelor înmatriculate în România vor fi nevoiți să achite, la intrarea în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, contravaloarea unei polițe de asigurare de răspundere civilă auto eliberată de „autoritățile” de facto.

Polițele de asigurare vor putea fi obținute la intrarea în regiunea transnistreană, de la așa-zisul „serviciu vamal” de la Tiraspol, care va încasa și contravaloarea acestora (costurile polițelor, pe categorii de vehicule și perioadă de valabilitate, sunt detaliate aici).

De la data de 1 martie 2015 nu vor mai putea fi utilizate, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, „cărțile verzi” eliberate de companiile românești de asigurări sau polițele de asigurare emise de companiile de profil din Republica Moldova.

  • Starea drumurilor:

Infrastructura rutieră nu este foarte dezvoltată, iar calitatea drumurilor este în general destul de slabă.

Conducerea sub influența băuturilor alcoolice este strict interzisă, concentraţia permisă de alcool în sânge este de 0.15 mg/l și 0.3 g/l. Permisul de conducere poate fi suspendat pentru o perioadă de maximum 90 de zile iar pentru niveluri mari ale alcoolemiei se aplica pedepse cu închisoarea.

  • Limitele admise de viteză sunt :
    • 50 km/h în localităţi;
    • 90 km/h în afara localităţilor;
    • confrom reglemantărilor existente pe respectivele segmente de drum, stabilite conform legii.
  • Folosirea centurii de siguranţă

Folosirea centurii de siguranţă este obligatorie, atât în localităţi cât şi în afara acestora.

  • Parcarea

Parcarea este permisă în locurile special amenajate, dar şi pe drumurile publice, în situaţia în care nu există indicatoare rutiere de interdicţie.

  • Permisul de conducere

Permisul de conducere românesc este recunoscut în Republica Moldova, dacă termenul de valabilitate înscris în document nu a expirat.

  • Informaţii pentru cazurile de accident de circulaţie

În cazul accidentelor rutiere, indiferent de gravitatea lor, trebuie să vă adresaţi poliției locale și să aşteptaţi sosirea unui echipaj.

Este interzisă, până la sosirea agenţilor de circulaţie, schimbarea poziţiei autovehiculului sau deplasarea acestuia de la locul producerii accidentului. Telefoanele utile pentru aceste situaţii sunt:

  • Direcţia Poliţiei Rutiere: 022.255920, 022.255200
  • Serviciul Poliţiei Rutiere Chişinău: 272173, 271095, 271742.

 

Principiile generale de reglementare valutară în Republica Moldova, drepturile şi obligaţiile persoanelor la importul şi exportul valorilor  valutare, inclusiv numerarului în valută străină şi în monedă naţională, sînt stabilite în Legea privind reglementarea valutară  nr. 62-XVI  din  21.03.2008 (capitolul III).

 

Reguli pentru persoane fizice rezidente şi nerezidente

 Forma de declarare 

 Suma în valută străină sau echivalentul în  monedă naţională 

Declarare în scris

La intrare

La ieşire

Opţional

pînă la 10000 Euro

pînă la 10000 Euro

Obligatoriu

peste 10000 Euro

de la 10000 pînă la 50000 Euro  (*)

 

(*) cu condiţia prezentării organelor vamale a documentelor confirmative, pentru suma ce depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul lor), şi anume:

- actele vamale ce confirmă introducerea mijloacelor băneşti în Republica Moldova; şi/sau

- permisiunile pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova, eliberate de băncile licenţiate, şi/sau autorizaţii pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova, eliberate de Banca Naţională a Moldovei.

 

Intrarea în Republica Moldova

Introducerea în Republica Moldova a numerarului în monedă naţională, precum şi numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină nu este limitată.

 

Declararea valorilor valutare introduse

Persoanele fizice sînt obligate să declare în scris organelor vamale sumele ce depăşesc 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie.

Persoanele fizice au dreptul să declare în scris sumele ce nu depăşesc 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie.

Conform Legii cu privire la tariful vamal nr. 380 din 20.11.97 valuta naţională, valuta străină (cu excepţia celei folosite în scopuri numismatice), precum şi hîrtiile de valoare sînt scutite de taxă vamală.

 

Declararea valorilor valutare la scoaterea acestora din ţară 

Persoanele fizice sînt obligate să declare în scris organelor vamale sumele ce depăşesc 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie.

Nedeclararea atrage răspunderea conform legislaţiei în vigoare.

Persoanele fizice au dreptul să declare în scris sumele ce nu depășesc 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană / călătorie.

  • Nu se admite introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului în monedă naţională, precum şi a numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină în bagajul neînsoţit de către persoana fizică.

* echivalentul sumelor în valutele respective se determină aplicînd cursul oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională a Moldovei, valabil la ziua trecerii frontierei de stat a Republicii Moldova.

 

Persoane juridice

Introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului în valută străină şi în monedă naţională şi a cecurilor de călătorie în valută străină se permite persoanelor juridice în cazuri stabilite în art. 30 din Legea privind reglementarea valutară  nr. 62-XVI din  21.03.2008.

Introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului se efectuează prin intermediul persoanelor fizice reprezentanţi ai persoanelor juridice în cauză.

 

INTRODUCEREA ŞI SCOATEREA MĂRFURILOR

Informaţia detaliată cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice este prevăzută în următoarele acte normative:

 

Lista mărfurilor a căror introducere pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice de o singură dată se efectuează fără achitarea drepturilor de import

 Codul

 Denumirea poziţiei

 Cantitatea

 1

 2

 3

2203

Bere fabricată din malţ

 5 litri

2204-2208 90

Vinuri naturale din struguri, inclusiv vinuri alcoolizate; must din struguri, altul decît cel de la poziţia 2009; vermuturi; băuturi alcoolice tari, lichioruri şi alte băuturi spirtoase

 2 litri

2402

Ţigări de foi, trabucuri

 50 bucăţi

Ţigări din tutun sau din substituenţi de tutun

 200 bucăţi

27

Carburanţi

Carburanţi pentru mijlocul de transport auto, cu condiţia că aceştia se află în rezervoarele mijlocului de transport cu care persoana intră pe teritoriul Republicii Moldova

42  

Obiecte din piele: articole de voiaj, genţi şi alte produse similare

3 unităţi

43  

Blănuri naturale şi articole din blană; blănuri artificiale

1 unitate

61  

Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate şi croşetate

3 unităţi

62

Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decît cele tricotate sau croşetate

3 unităţi

64

Încălţăminte

2 perechi

8471  

Maşini de prelucrare automată a datelor şi părţi ale acestora

1 unitate

8520  

Magnetofoane, radiomagnetofoane, radiomagnetofoane auto, playere audio

1 unitate

8521

Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice

1 unitate

8525  

Aparate de luat vederi fixe şi alte camere video

1 unitate

8525 20 910

Aparate de emisie care încorporează un aparat de recepţie pentru radiofonia celulară (telefon mobil)

2 unităţi

90  

Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice

1 unitate din grupă

91

Ceasuri de toate tipurile

3 unităţi

9004  

Ochelari (de corecţie, de protecţie sau altele) şi articole similare

4 unităţi

Valoarea în vamă pentru mărfurile introduse de către persoane fizice se stabileşte conform Ordinului SV privind monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import nr. 361-O din 25.09.2007.

 

TRIMITERILE POŞTALE INTERNAŢIONALE

Controlului vamal sînt supuse toate mărfurile trecute peste frontiera vamală prin intermediul TPI (trimiterilor poştale internaţionale), cu excepţiile prevăzute de legislaţie. Mărfurile trecute peste frontiera vamală prin intermediul TPI se află sub supraveghere vamală, conform legislaţiei în vigoare.

Trimiterile poştale internaţionale sînt supuse controlului vamal, pe calea verificării datelor din declaraţie vamală sau alte documente, în baza cărora se face vămuirea, inspectării vamale şi în alte forme de control vamal, prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.

Potrivit alin. (3) al art. 201 al Codului Vamal, organul vamal este în drept să efectueze controlul mărfurilor expediate prin poşta internaţională, în lipsa declarantului, altor titulari de drepturi asupra mărfurilor şi a mijloacelor de transport, precum şi a reprezentanţilor acestora.

Controlul vamal al coletelor internaţionale se efectuează conform cap.V, secţiunea 28 al Codului Vamal al RM.

Controlul vamal al trimiterilor poştale internaţionale se efectuează în zonele de control vamal ale Centrelor Poştale din teritoriu, de către colaboratorul vamal, în prezenţa operatorului poştal.

 

Import persoane fizice:

  • Conform art. 5 al Legii nr. 1569 din 20.12.2002 „Cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice", persoanele fizice au dreptul de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor de import, bunuri, cu condiţia că valoarea lor în vamă (costul bunului + taxa de transport) nu depăşeşte suma de 300 Euro şi nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de Euro, drepturile de import se vor calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.
  • Coletele cu bunuri care sunt scutite de achitarea drepturilor de import şi procedurii de vămuire, sunt puse în libera circulaţie fără perfectarea unui document special, însă pe actele de însoţire a coletului e necesar aplicarea ştampilei personale a colaboratorului vamal, de la sectorul vamal respectiv.
  • Coletele cu bunuri pentru care urmează să fie achitate drepturile de import se supun procedurii de vămuire.

 

Export persoane fizice:

Conform art. 6 al Legii nr. 1569 din 20.12.2002 „Cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice", persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:

  • bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia declarării lor în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;
  • bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite) destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100 000 Euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit.


Utilizarea cărţilor de credit

În Republica Moldova, sistemul de plată prin cărţi de credit este implementat în marile magazine și în supermarketuri.

Unităţile bancare asigură şi transferuri bancare din străinătate către persoane fizice aflate temporar pe teritoriul moldovean.

 

Regimul animalelor de companie

Intrarea în Republica Moldova a animalelor de companie se face în baza paşapoartelor eliberate de autorităţile române abilitate, în care să fie consemnate vaccinările animalelor.

La punctele de frontieră se efectuează un control sanitar-veterinar, ce presupune, pe lângă verificarea documentului menţionat, un control al animalului.

Pentru controlul respectiv se percepe taxă.

Nu există obligativitatea instituirii carantinei pentru animalele de companie.

Partenerii noștri
Super Consumator
Facebook Twitter YouTube Instagram
Compară produsele

Produse alese pentru comparare